ALEXENI, IL

Interesantă şi edificatoare considerăm că este următoarea descriere a aerodromului Alexeni, executată la sfârşitul anilor 80, descriere extrasă dintr-un document ce ne-a parvenit dintr-o colecţie particulară şi pe care-o redăm în cele ce urmează.

 

 

ALEXENI

 

Aerodromul Alexeni este dispus în zona de operaţii de sud a ţării noastre şi are o importanţă deosebită în cadrul războiului de apărare al întregului popor, atât prin poziţia şi particularităţile sale, cât şi prin importanţa sa ca obiectiv mi­litar.

Câteva considerente de ordin tactic-operativ, care scot în evidenţă rolul şi importanţa zonei în cadrul războiului de apărare a întregului popor, sunt:

– asigură prin posibilităţile sale (P.D.A., infrastructura de transmisiuni şi P.N.A.) manevra rapidă a aviaţiei şi susţinerea grupării de forţe, în vederea respingerii loviturilor aeriene şi apoi a agresiunii inamicului încă de la Dunăre;

– este dispus în imediata apropiere a rîului Ialomiţa, pe direcţia operativă turcă (Istambul, Edirne, Călăraşi, Slobozia, Focşani), aerodromul Alexeni fiind zona cea mai probabilă şi vizată ocupării de către agresor, fie cu trupe de desant şi aeromobile, pentru ocuparea aerodromului, fie cu desant pentru asigura­rea forţării râului Ialomiţa şi dezvoltării ofensivei către Focşani sau pentru întoarcerea apărării Bucureştiului.

Ca urmare a acestor considerente, rezultă că în cazul unei agresiuni pe direcţia Slobozia – sud, aerodromul Alexeni ar fi mai întâi un obiectiv important de lovit, apoi blocat şi ocupat de agresor.În jurul aerodromului este de aşteptat săacţio­neze încă de la începutul agresiunii grupuri de cercetare-diversiune şi elemente teroriste.

Relieful zonei aerodromului are caracteristici de şes cu rare şi mici ondulaţiuni şi este presărat pe alocuri cu movile înalte de până la 7 metri şi găvane ce ating adâncimi de 4-5 metri. Un obstacol deosebit pentru agresiunea de la sud către nord îl constituie râul Ialomiţa, cu o lărgime de aproximativ 120 metri, cu viteze de curgere de 1-3 metri/secundă şi adâncimi cuprinse între 1-3 metri. Malurile râului Ialomiţa sunt abrupte, dar pot fi amenajate rapid pentru forţare, în timp ce fundul este mâlos. În jurul aerodromului, în partea de vest, nord şi est, la aproximativ 4 kilometri, există canale de irigaţie cu lăţi­mea de 4-6 metri şi adâncimi de 2,5 metri.

În general, apărarea aerodromului se poate amenaja şi organiza din timp pe aceste obstacole cu participarea unor forţe şi mijloace din zonă, conform planurilor de cooperare. Datorită caracteristicilor de şes ale terenuluidin zonă, mascarea obiectivelor şi activităţilor de pe aerodrom este deficitară. Terenul din zonă este cultivat cu cereale şi plante teh­nice, iar cel de pe aerodrom este în parte ierbat sau cultivat. Pe timp ploios, toamna şi primăvara, pătrunderea către aerodrom este deosebit de anevoioasă, ca urmare a numărului redus de căi de comu­nicaţie şi slaba amenajare a acestora.

Una din principalele măsuri de asigurare de lup­tă pentru personalul şi mijloacele regimentului de elicoptere, o constituie apărarea terestră; ca urmare a suprafeţei mari a acestuia şi a multiplelor obiective care trebuiesc a fi apărate, situaţia forţelor şi mijloacelor participante la apărarea terestră trebuie să fie în permanenţă cunoscută de factorii de decizie şi să asigure continuitatea unor aliniamente de apărare pe tot perimetrul aerodromului.

La apărarea terestră a aerodromului sunt pre­văzute să acţioneze subunităţile din organica regimentului, în to­talitate plutoanele de pază şi o parte din forţele celorlalte subu­nităţi, forţe şi mijloace dislocate pe aerodrom, precum şi forţe şi mijloace de intervenţie. În categoria forţelor de intervenţie sunt in­cluse subunităţi de transmisiuni şi de gărzi patriotice din unităţile şi localităţile din zonă. În organica subunităţilor de gărzi patrio­tice sunt incluse plutoane de mitraliere de apărare antiaeriană şi de pionieri dotaţi cu AG-7, cu sarcini şi responsabilităţi bine definite în cadrul apărării terestre. Toate aceste forţe au întocmit extrase din pla­nul unic de pază, apărare şi intervenţie, au făcut recunoaşteri la aerodrom şi sunt în măsură să execute intervenţia la ordin în bare­mele stabilite.

Cooperarea cu aceste forţe se execută prin re­partizarea concretă a raionului şi punctului de sprijin, a direcţii­lor şi aliniamentelor de atac, prin coordonarea permanentă şi pre­cisă a tuturor acţiunilor prin semne şi semnale unice, stabilite anterior. Conducerea tuturor forţelor şi mijloacelor care participă la apărarea terestră se asigură de către comandantul regimentului din punctul de comandă al Regimentului 94 Elicoptere.

Aerodromul Alexeni se află dispus la 6 kilometri est de oraşul Urziceni şi 3 kilometri nord-est de comuna Alexeni, capul de sud-est al pistei fiind la 1,7 kilometri nord de calea ferată şi şoseaua Urziceni-Slobozia şi 2,2 kilometri de râul Ialomiţa, deci corespunzându-i coordonatele de 44°42’35" latitudine nordică şi 26°43’21" longitudine estică. Altitudinea aerodromului faţă de nivelul mării este de 64 metri, iar dimensiunile lui sunt de 3000 x 1500 metri, având o suprafaţă totală de 450 hectare. Este prevăzut cu o pistă betonată, ce are dimensiunile de 2500 x 80 metri şi una naturală de 2500 x l00 metri, având zonele de siguranţă de la capetele pistei nivelate şi înierbate pe o lun­gime de 500 metri şi arate pe o lun­gime de 300 metri.

Aeronavele proprii se dispun în hangare, adă­posturi sau porţiuni de aerodrom special amenajate, denumite „lo­curi de parcare. Locul şi ordinea de dispunere a elicopterelor pe aerodrom este următoarea:

– elicopterele aparţinând escadrilei a III-a se dispun pe bretela dintre punctul „H” şi gurile de alimentare, în locurile special amenajate, dotate cu sistem de fixare (ancorare) la sol şi cu sistemul de iluminare al balizajului fix. În cazul în care în acest loc vor fi dispuse aeronave aparţinând altor unităţi, elicopterele vor fi dispuse pe terenul înierbat din faţa acestor „bretele, la o distanţă minimă de l00 metri. Linia nou formată pentru parcare va fi paralelă cu bretela şi va fi amenajată (marcată) în mod corespunzător, pentru fiecare elicopter în parte;

– elicopterele aparţinând escadrilei a II-a se dispun pe bretela dintre punctul „H” şi G.E.G., în locurile special amenajate cu sistem de fixare (ancorare) la sol şi cu sistemul de iluminare al balizajului fix;

– elicopterele aparţinând escadrilei I-a se dispun în hangarul numărul 2 (H2), în locurile special marcate prin linii şi numere.

 

 

NOTĂ: informaţiile de mai sus nu sunt complete şi pot conţine date eronate. Rugăm respectuos pe toţi cei ce au conoştinţe despre istoricul operativ al aerodromului militar Alexeni să contribuie la completarea şi/sau corectarea datelor de mai sus, contactându-ne. Vă mulţumim!

 

 





Comentarii:

Nu a fost adaugat inca niciun comentariu. Fii primul care comenteaza!

Comenteaza:

Aripi Romanesti Muzeul Aviatiei Romanian Spotters Resboiu Povesti de aerodrom Pilot magazin Romania Militara Info Aviatie Aviatia.ro Pilot MIG Aviatia Magazin Fundatia Serbanescu Fundatia Cer Senin Fan Club Dorel Luca