MiG-21 LanceR C

MiG-21 LanceR C

 

 

MiG-21 LanceR C este varianta cu simplă comandă destinată misiunilor aer-aer, rezultată ca urmare a modernizării MiG-urilor 21 MF/MF-75 în cadrul Programului „DD”. Primul zbor a fost executat la data de 06.11.1996 de către prototipul cu numărul de bord 6607, ce a decolat de pe pista Bazei 95 Aeriene Bacău la ora 11:07. Zborul a durat 40 minute, a decurs normal şi a fost urmat de zborul oficial din data de 8 noiembrie.

Au fost modernizate 26 avioane cu simplă comandă.

 

 

I. DESCRIERE TEHNICĂ

 

Avioanele de variantă LanceR C au evoluat din variantele clasice MF (2 aparate) şi MF-75 (24 aparate) ale supersonicului MiG-21, faţă de care nu sunt mari diferenţe din punctul de vedere al structurii, motorizării şi al principalelor sisteme (hidraulică, pneumatică, de combustibil, etc.), astfel că, pentru descrieri constructive, vezi MiG-21 MF/MF-75.

Scopul programului de modernizare „Doru Davidovici (DD) l-a reprezentat integrarea pe avionul MiG-21 a unui sistem modern de avionică, navigaţie şi management al armamentului de la bord, sistem intenţionat să ducă la creşterea performantelor de navigaţie, ziua şi noaptea, în orice condiţii meteo, diversificarea armamentului dirijat prin integrarea de muniţie inteligentă, creşterea preciziei de lovire a ţintelor terestre, ziua şi noaptea, în orice condiţii meteo, creşterea siguranţei şi fiabilităţii în funcţionare, creşterea gradului de supravieţuire în câmpul tactic ostil şi prevenirea tirurilor fratricide, precum şi la dezvoltarea capabilităţilor de cercetare a câmpului tactic în spectrul vizibil şi invizibil, atât ziua, cât şi noaptea, în orice condiţii meteo. 

Modernizarea s-a realizat prin eliminarea unor echipamente anacronice, depăşite ca şi performanţe (radarul de bord RP-21/22, staţia radio RSIU-5V, sistemul de recunoaştere prin radiolocaţie SRZO-2, staţia de avertizare la iradierea cu fascicul de radiolocaţie SPO-10 Sirena-3M, etc.), înlocuirea acestora cu echipamente moderne, precum şi integrarea unor sisteme performante, inexistente pe variantele clasice.

Varianta LanceR C, destinată misiunilor de interceptare şi luptă aer-aer, dispune de avionică modernă ce permite creşterea preciziei de angajare a ţintelor aeriene, precum şi de un radar modern cu distanţă mult mai mare de descoperire a ţintelor şi de încadrare a lor faţă de varianta de pe MiG-21 clasic, în timp ce posibilitatea acroşării de armament de producţie est, dar şi vest, ducând la creşterea probabilităţii de lovire a ţintelor aeriene.    

În cadrul Programului DD, s-a acordat o atenţie sporită interfeţei om-maşină, ergonomia şi creşterea eficienţei lucrului pilotului în cabină fiind considerate puncte cheie în cadrul programului de modernizare. Astfel, a fost luată decizia de integrare a unor sisteme foarte performante de avionică, planificare a misiunii şi de management al luptei, caracteristice avioanelor de vânătoare multirol de generaţie IV.

În principal, modernizarea avionului MiG-21 clasic (MF/MF-75) şi transformarea lui în varianta MiG-21 LanceR C, a presupus implementarea următoarelor sisteme şi echipamente:

 

1. – sistemul HOTAS (Hands On Throttle And Stick), echipament constând dintr-o serie de comutatoare localizate pe manşă şi maneta de gaze, permiţând pilotului să opereze şi să controleze armele, senzorii, afişajele şi funcţiile avionice pe parcursul etapelor de atac cu timp critic, şi, în acelaşi timp, să menţină unui control deplin al manevrelor avionului, eliminându-se, astfel, fragmentarea atenţiei de la situaţia tactică prin mutarea mâinilor de pe comenzi pentru acţionarea diferitelor contacte localizate pe planşa de bord, sistemul HOTAS fiind instalat pe toate aparatele de luptă moderne.

Pe manşă sunt amplasate nouă comutatoare: DESIGNATE (comutator cu două poziţii momentare utilizat pentru a selecta şi deselecta senzorul sau sistemul intenţionat), DMS (comutator momentar activ în cinci poziţii ce controlează amplasamentul afişajului de interes, schimbarea formatului MFD între primar şi secundar MFD, alinierea DASH şi controlează MMR), TRIM (comutator cu trei poziţii momentare ce controlează trimerul tangajului avionului), MODE SELECT (comutator cu trei poziţii momentare, activ în poziţiile faţă şi spate, destinat selectării rapide a modurilor A/A DOGFIGHT şi INTERCEPT), RECOVERY (comutator momentar ce angajează modul readucere), PICKLE (buton momentar ce autorizează toate lansările de arme, cu excepţia tragerilor cu tunul de bord), GUN TRIGGER (comutator prin intermediul căruia se execută tragerea cu tunul de bord), STEP (comutator tip buton, utilizat în cadrul activităţilor de ducere a luptei, funcţiile sale fiind dependente de cele trei moduri principale – NAV, A/A şi A/G), DISENGAGE (comutator momentar ce dezactivează pilotul automat).  

Pe maneta de gaze sunt amplasate opt comutatoare: COM (comutator de transmisie radio), ANT ELEV (comutator ce controlează elevaţia antenei MMR), CAGE/UNCAGE (buton utilizat pentru a bloca – CAGE – şi a debloca – UNCAGE – ogiva rachetei aer-aer), SPEED BRAKE (comutator momentar ce controlează bracarea şi escamotarea frânelor aerodinamice), TDC (comutator multidirecţional ce controlează rata de mişcare a senzorilor, simbolurilor şi a cursorului afişajului de interes), SLAVE (buton ce selectează ciclic sursa de subordonare a unor sisteme de armament sau senzori – BORESIGHT, DASH, MMR), CH&FL (comutator momentar cu trei poziţii, activ în faţă şi în spate, care controlează lansarea de contramăsuri) şi rezervă (buton conectat la MMRC, dar fără nici-o funcţie).

 

2. – un afişaj multifuncţional color (MFCD), de dimensiuni 12,7 x 12,7 centimetri, cu 20 taste programabile (OSS) dispuse pe masca MFCD-ului, amplasat în partea stângă a planşei de bord, destinat afişării informaţiilor necesare navigaţiei, gestionării acroşajelor (SMS), introducerii de date numerice, etc., înlocuind mare parte dintre afişajele analogice de pe panoul de bord.

MFCD este o matrice activă în culori, cu cristale lichide (LCD) şi cu puncte RGB, având un fundal negru fluorescent şi filtre optice. MFCD afişează imagini şi simboluri în format raster în trei culori (roşu, verde şi albastru), putând afişa inclusiv imagini video TV. Cele 20 de taste, numerotate de la 1 la 20, permit interacţionarea cu sistemul de avionică, selecţia unui mod de afişare, precum şi ajustări de luminozitate (BRT) şi contrast (CONT) pentru o mai bună discriminare a imaginilor prezentate. 

 

3. – un afişaj multifuncţional (MFD) monocrom tip CRT, de dimensiuni 12,7 x 12,7 centimetri, cu 20 taste programabile (OSS) dispuse pe masca MFD-ului, amplasat în partea dreaptă a planşei de bord, destinat prezentării situaţiei radar prin afişarea de imagini cu contrast ridicat, precum şi pentru afişarea de informaţii video TV, MMRC suprapunând peste ele simboluri fixe şi mobile.

 

4. – un HUD tip Elop 921, produs de Elbit Systems Electro-Optics Ltd. (Elop), este amplasat deasupra panoului de bord, destinat afişării la nivelul ochilor pilotului a simbologiei specifice modurilor aer-aer (A/A), aer-sol (A/G) şi navigaţie (NAV), îndeplinind cinci funcţii principale: afişarea informaţiilor de zbor (altitudine, viteză, direcţie, etc.), afişarea formatelor DED, afişarea simbolurilor sistemului de armament (CCIP, CCRP, etc.), afişarea liniei de vizare şi generarea şi afişarea reticolului STANDBY.

HUD-ul este instrumentul principal de zbor, cel prin intermediul căruia pilotul este informat asupra informaţiilor de zbor utilizându-se simboluri scrise. Simbolurile reprezintă navigaţia, atacul, ochirea, procedura de aterizare, precum şi performanţele esenţiale ale avionului (viteză, altitudine, direcţie şi atitudine). Simbologia este generată de către MMRC în conformitate cu datele recepţionate de la diverşi senzori, depinzând de modul principal curent şi de setările pilotului şi fiind afişată cu concentrare la infinit pe sticla HUD-ului, dispozitiv optic ce este amplasat la nivelul ochilor pilotului, acoperind un câmp de 24-28O. În cazul defectării MMRC, HUD-ul poate genera şi afişa un reticol STANDBY, simbol independent de modulul generator de simboluri din compunerea MMRC.

HUD-ul cuprinde două module principale, modulul optic (sticla HUD-ului) şi modulul electronic, în timp ce la baza lui se găseşte afişajul de introducere date (DED), date ce sunt introduse în sistem via tastatura panoului frontal de control (UFCP). UFCP este destinată introducerii manuale a datelor, controlului afişajului şi selecţiei modului de afişare.

În faţa opticii HUD-ului, în imediata apropiere a parbrizului blindat, se găseşte un senzor cu cameră de televiziune (CTVS), mai precis o cameră video color cu rezoluţie ridicată, ce înregistrează imagini din emisfera frontală a avionului, imagini ce sunt transferate pe AVTR prin intermediul MMRC. Simbologia HUD-lui nu poate fi înregistrată de CTVS, astfel că MMRC este cel ce-o suprapune în timpul procesului de înregistrare.

 

5. – casca DASH (Display And Sight System) a fost proiectată pentru a mări performanţele pilotului în lupta aeriană, ea prezentând incorporat un afişaj la nivelul ochilor pilotului ce-i permite cunoaşterea informaţiilor vitale supravieţuirii în câmpul tactic (date de zbor şi navigaţie, ameninţări, starea sistemelor de armament de la bord, etc.) fără să fie nevoit să privească prin HUD. Pe lângă afişarea informaţiilor în cele trei moduri dedicate (A/A, A/G şi NAV), casca DASH permite pilotului alinierea ogivelor rachetelor şi a altor senzori după linia sa de vizare, precum şi primirea de informaţii de la radar, rachete şi HNS.

Sistemul DASH este alcătuit din patru componente principale: RCU (unitatea de recepţie din cască), unitatea de afişaj, TCU (transmiţătorul câmpului magnetic) şi procesarea liniei de vizare (LOS) şi generarea afişajului. MMRC controlează afişajul căştii, simbologia ei fiind generată de către două module integrate lui, fiind majoritar identice cu cele ale HUD-ului. 

Pentru determinarea liniei de vizare a pilotului, modulul TCU emite un câmp magnetic. Câmpul magnetic al fiecărei cabine este măsurat şi cartografiat de către tehnicieni cu ajutorul trusei de cartografiere a cabinei. Datele acestor măsurători sunt salvate în MMRC pentru comparare şi calcularea liniei de vizare. Modulul RCU montat în casca pilotului măsoară câmpul magnetic şi transmite datele la MMRC, care le compară cu datele înmagazinate şi calculează poziţia exactă şi linia de vizare a căştii DASH.

În perioada când a fost implementat pe MiG-21 LanceR, casca DASH era cel mai performant sistem din lume la categoria căşti cu vizor integrat, importanţa acestui sistem fiind subliniată şi de faptul că la acea vreme se aflau mai multe tipuri de astfel de căşti în dezvoltare, destinate a fi integrate pe avioane de generaţie V (F-22 Raptor, Rafale, EuroFighter Typhoon, etc.).

 

6. – navigaţia de mare precizie este asigurată de un sistem de navigaţie hibrid (HNS) tip LISA-4000EB StrapDown, sistem alcătuit dintr-un sistem de navigaţie inerţial (INS) cuplat cu un receptor GPS cu şase canale Trimble TANS III, sistem ce utilizează date de la completul ADC (Air Data Computer), microcalculator de date aerodinamice produs de către GEC Marconi şi responsabil cu legătura dintre MMRC şi tubul Pitot tip PVD-7.

Rolul HNS este acela de-a furniza datele despre atitudinea şi direcţia aeronavei în format sincronizat pentru ADI, KSI şi pilot automat, precum şi de a asigura date despre poziţie, variaţii de viteză, viteză unghiulară şi despre atitudine către MMRC, LDP şi MMRDR prin BUS-ul de avionică MUX. Datele furnizate de HNS sunt de importanţă critică pentru îndeplinirea funcţiilor MMRC, cum ar fi navigaţia şi lansările de precizie ale armamentului acroşat.

Modurile de operare ale HNS sunt în număr de patru: NAV (navigaţie), NAV DEG (navigaţie degradată), ATT (este furnizată atitudinea şi direcţia aeronavei, nu şi poziţia ei) şi COMP (sunt furnizate numai datele de direcţie). Sistemul include o logică de autotranziţie între modul principal (NAV) şi modurile de navigaţie degradate, pilotul dispunând de un indicator al modului curent şi de un selector pentru trecerea manuală între modurile NAV şi ATT.

Rutina de aliniere a HNS la pornirea aeronavei este iniţiată prin punerea selectorului pe NAV şi după introducerea datelor de iniţializare – poziţia curentă, direcţia, elevaţia şi variaţia magnetică, alinierea HNS urmând a fi completată în aproximativ 40 secunde. Pe parcursul rutinei de aliniere, aeronava nu trebuie mutată din loc.

 

7. – sistemul de radionavigaţie (RNAV) asistă pilotul în executarea navigaţiei, apropierii şi aterizării în condiţii meteorologice grele, fiind compatibil cu sistemele VOR (VHF Omnidirectional Range)/ILS (Instrumental Landing System)/DME (Distance Measuring Equipment), constând dintr-un receptor VOR/ILS tip KNR-634A şi un transponder DME tip KDM-706A, aparate produse de către compania americană Bendix/King. Sistemul RNAV combinat este controlat de către MMRC şi operat prin UFCP, HUD şi MFCD. Considerat performant, s-a păstrat radiocompasul ARK-10 de pe varianta clasică. 

 

8. – sistemul original de interogare-răspuns amic-inamic (de tipul SRZO-2) a fost înlocuit cu un transponder IFF Plessey, compatibil cu transponderul IFF NATO Mk. 10, conform STANAG 41-93.

IFF-ul instalat la bordul variantei LanceR C este de tip transponder (doar răspunde la semnalele de interogare), operând în cinci moduri: STBY (aşteptare – nici-un răspuns), NORM (sensibilitate normală – răspunde la toate modurile de răspuns permise), LOW (sensibilitate mică – răspunde la toate modurile de răspuns permise, chiar dacă semnalul de interogare este foarte slab), EMER (urgenţă – permite automat răspunsul la toate modurile de răspuns) şi IDNT (identificare – permite ca simbolul avionului de pe ecranul operatorului radar de la sol să devină distinct).   

 

9. – două staţii de comunicaţii radio (COM 1 şi COM 2) tip ARC-430 şi ARC-435 au înlocuit vechiul echipament radio, staţii ce operează în benzile VHF şi UHF, COM 1 lucrând în salt de frecvenţă. Amândouă dispun de funcţii de retransmitere (REBRO) şi comunicaţii AM/FM aer-aer şi aer-sol.

COM 1 dispune de funcţiile: T/R (transmisie/recepţie), AM şi FM, UHF şi VHF, comunicaţii sigure (mod HOP), monitorizare GUARD (frecvenţă internaţională de ajutor şi urgenţă), SQUELCH (filtru ce întrerupe zgomotul de interferenţă), panou de control BACKUP (control staţie în cazul defectării MMRC), TEST.

COM 2 dispune de funcţiile: T/R (transmisie/recepţie), AM şi FM, UHF şi VHF, SQUELCH (filtru ce întrerupe zgomotul de interferenţă), TEST.

 

10. – sistemul de armament al variantei MiG-21 LanceR C este alcătuit din trei module principale: MMRC (recepţionează comenzile MMI de la HOTAS, UFCP şi MFCD, controlând BUS-ul de armament MUX şi transmiţând comenzile la grinzile de armament), ARB (unitatea BACKUP de control a armamentului, ce funcţionează ca un controlor de rezervă SMS în caz de defectare a MMRC, ARB permiţând lansarea de arme în modul MANUAL) SIU (unitate de interfaţă ce se află dispusă în pilonul grinzii de armament, traducând semnalele comenzilor primite de la MMRC prin intermediul BUS-ului de armament MUX în semnale de control pentru acroşajele de luptă de pe grinzi).   

Elementul central al sistemului de armament este MMRC-ul, ce îndeplineşte rolul de controlor al acroşajelor şi al interfeţelor (SIU – Stores Interface Unit) ce se află în compunerea grinzilor de armament, fiecare SIU raportând starea grinzii respective şi îndeplinind comenzile primite de la MMRC. Comunicarea dintre cele cinci SIU, plus tunul de bord ventral, şi MMRC se face prin BUS-ul de armament MUX.

MMRC execută un număr de cinci funcţii de control al acroşajelor: încărcarea inventarului şi verificarea stării lor, activarea acroşajelor, lansarea acroşajelor, operarea rachetelor aer-aer şi operarea containerelor (ECM, PHOTO, LDP). Acroşajele sunt operate şi lansate în conformitate cu programele de lansare predefinite ce sunt introduse automat (prin DTS) sau manual (prin MFCD). Formatul SMS MFCD afişează o imagine a sistemului de armament, permiţând pilotului să vizualizeze inventarul şi starea fiecărui element al lui. Prin intermediul formatului SMS, toţi parametrii de lansare a armelor sunt controlaţi (modul de lansare a acroşajelor, armarea bombelor, numărul de bombe ce trebuie lansate, etc.), el având inclus un mod de simulare ce permite antrenarea pilotului cu toate operaţiile de lansare, dar fără a executa lansarea efectivă a armamentului. Acest mod este activat prin punerea selectorului MASTER ARM în poziţia SIM (simulare). În plus, SMS are o capabilitate BACKUP ce permite lansarea armamentului şi tragerea fără ajutorul şi controlul MMRC.

SMS controlează tragerea cu tunul de bord, MMRC estimând numărul de proiectile trase (funcţie de tipul de tragere selectat) şi numărul aproximativ de lovituri rămase. În plus, pentru antrenament, SMS dispune de o opţiune de limitare a numărului de proiectile trase întro singură rafală.

Funcţia de inventar SMS execută trei sarcini: INV (urmărirea inventarului), compararea inventarului curent cu semnalele transmise de grinzile de armament (în cazul detectării unei contradicţii între cele două, pilotului îi este afişată o avertizare – MISMATCH) şi SIM INV (controlarea inventarului simulat şi permiterea antrenamentului fără lansarea armelor). Inventarul SMS este ţinut în două fişiere separate în MMRC, fişierul INV controlând acroşajele reale, în timp ce fişierul SIM INV controlează un inventar virtual, simulat. Selectarea inventarelor diferite se face cu comutatorul MASTER ARM, comutator ce are trei poziţii: ARM (toate condiţiile de lansare sunt îndeplinite, HUD-ul afişează simbologia de ochire şi este controlat fişierul INV, în timp ce apăsarea PICKLE sau TRIGGER duce la lansarea armelor), OFF (este controlat fişierul INV, dar sistemul de armament este în modul SAFE, iar simbologia de ochire nu este afişată pe HUD) şi SIM (sistemul de armament este în modul SAFE, este controlat fişierul SIM INV, iar pilotul se poate antrena în executarea operaţiilor de lansare a armamentului de la bord, fără a lansa real).

 

11. – varianta LanceR C este echipată cu un radar modern multimod de control al focului (MMR – MULTIMODE RADAR) tip ELTA EL/M2032, cu o rază de descoperire a ţintelor aeriene de 60-80 kilometri (funcţie de dimensiunile lor). În modurile A/A, MMR poate detecta şi urmări ţintele aeriene la orice regim de zbor, în timp ce în modurile A/G permite cartografierea, detectarea ţintelor şi capabilităţi de aflare a amplasamentului lor. În ambele moduri, informaţiile despre ţintă sunt prezentate ca simboluri video sintetice pe MFCD/MFD, în timp ce informaţiile semnificative în modurile INTERCEPT şi DOGFIGHT sunt afişate pe HUD. MMR este operat prin intermediul meniurilor MFCD/MFD şi prin comutatoarele incluse în HOTAS.

MMR este compus din trei blocuri uşor de înlocuit în caz de funcţionare defectuoasă (LRU): antena tip zonă plată (caracterizată printr-un nivel foarte jos al lobului lateral, fiind proiectată pentru a transmite pulsuri amplificate în unitatea de transmisie), transmiţătorul (are rol de amplificare a semnalelor recepţionate de la procesorul radar) şi procesorul radar (recepţionează semnalele de la antenă şi generează pulsuri destinate transmiţătorului). În cadrul blocului procesorului radar este inclus şi calculatorul de date al MMR, ce controlează toate unităţile şi procesele MMR, executând procesarea datelor şi furnizând comunicaţii între MMR şi alte sisteme avionice.

Modurile/submodurile MMR A/A sunt: RWS (căutare la distanţă), STT (urmărirea unei singure ţinte), ACM (luptă aeriană manevrieră) şi TWS (urmărire simultană cu scanarea).

Modurile/submodurile MMR A/G sunt: AGR (măsurare distanţe aer-sol), GM (cartografiere a solului), DBS (reglare cu unde DOPPLER), GMTI (indicare a ţintelor terestre mobile) şi SEA (modul maritim).

În modul A/A, MMR îndeplineşte funcţii de: detectare, încadrare şi urmărire a ţintelor aeriene, urmărire simultană a până la opt ţinte, furnizare a cinci submoduri diferite de căutare rapidă şi încadrare automată a ţintei în timpul luptei aeriene la mică distanţă, calculează şi afişază date despre ţintă (distanţă, înălţime, viteză, direcţie şi unghi de aspect), calculează şi afişază date de interceptare (punct de coliziune şi anvelopa rachetei).

În modul A/G, MMR îndeplineşte funcţii de: măsurare a distanţei aer-sol pentru lansarea armamentului, cartografiere terestră utilizând fascicule de radiolocaţie adaptate mediului terestru şi maritim, expansiune a unei porţiuni de afişaj în modul normal de cartografiere într-o imagine de afişaj pe tot ecranul, cartografiere terestră cu rezoluţie ridicată utilizând fascicul de radiolocaţie de tip DOPPLER, detectare, încadrare şi localizare a poziţiei ţintelor terestre sau maritime, îngheţare a afişajului (MMR nu radiază pentru a permite desemnarea convenientă a ţintelor pe afişajul îngheţat), modificare a locaţiei SP şi opţiunea cursor zero, căutare a traiectului de zbor (funcţie SNOWPLOW).

 

12. – avionul MiG-21 LanceR C dispune de un sistem de autoapărare aeriană SPS-20V2, ce furnizează avertizări privitoare la ameninţări radar ce au încadrat avionul. Sistemul detectează şi afişează ameninţările radar cu pulcuri ce operează în frecvenţa de la 2 la 18 GHz, în timp ce o unitate de afişaj dedicată furnizează o reprezentare simbolică şi alfanumerică a ameninţărilor radar. Pentru a identifica emiţătorii, sistemul foloseşte o tabelă de date ale emiţătorilor înmagazinată în memorie, putând identifica peste 500 de tipuri de emiţători.

Sistemul înregistrează automat datele despre ameninţare aşa cum sunt detectate în misiuni, putându-se acumula date fără suprapunerea sau ştergerea datelor existente.

Cele patru antene sunt dispuse pe 45°, 135°, 225° şi 315°, asigurând o acoperire de 360° în azimut şi ±45° în elevaţie faţă de planul orizontal al avionului. 

 

13. – pentru protecţia avionului împotriva ameninţărilor aer-aer sau sol-aer, varianta MiG-21 LanceR C este dotată cu un sistem de lansare de capcane termice (FLARE) şi dipoli (CHAFF), sistem ce dispune de două lansatoare dotate cu câte 30 CH sau 15 FL, lansatoare ce pot fi largate de către pilot, la nevoie.

Sistemul CH&FL este comandat de către pilot prin intermediul comutatorului ESC/PROG de pe maneta de gaze, programele de lansare pentru fiecare tip de încărcătură în parte (dipol sau capcană termică) permiţând controlarea tipului de încărcătură, a numărului de salve şi a numărului de încărcături lansate.

 

14. – pentru controlul obiectiv al zborului, pe avionul MiG-21 LanceR C s-a instalat un nou înregistrator de date de zbor, înlocuind sistemul SARPP-12G al avionului MiG-21 clasic.

Denumit SAIMS (Sistemul de Achiziţie date şi Înregistrare cu Memorii Statice), nou înregistrator de bord – produs de către Aerofina S.A. – este apt a înregistra un număr mult mai mare de parametri de zbor, stocarea datelor fiind complet electronică, eliminându-se anacronica imprimare pe film foto.

 

15. – ca parte a efortului de eficientizare a muncii pilotului în cabină şi de creştere a gradului de ergonomie a ei, precum şi pentru o îmbunătăţire a gradului de siguranţă a zborului, pe avionul modernizat a fost introdus un sistem de avertizări menit a aduce la cunoştinţa pilotului defecţiunile şi alte condiţii ce pot afecta buna desfăşurare a zborului. Astfel, funcţie de severitatea şi natura defecţiunii/problemei, pilotul este atenţionat cu o combinaţie de lămpi de averizare, mesaje audio (VMU) şi avertismente optice afişate pe HUD.

Toate lămpile de avertizare au fost comasate în partea dreaptă pentru o mai uşoară discriminare a lor, panoul incluzând lămpi de culoare roşie, galbenă, verde şi albă. Atunci când unele dintre lămpi sunt aprinse, pentru atenţionarea pilotului este aprinsă şi lampa MASTER CAUTION, în timp ce sunt generate mesaje audio şi avertizări pe HUD, realizându-se o mai bună informare asupra situaţiei apărute. Astfel, pilotul recepţionează avertismente de la: panoul de atenţie (o concentrare de lămpi de avertizare), unitatea de mesaje vocale (VMU generează mesaje vocale în căştile pilotului), HUD (afişează un avertisment clipitor) şi lampa MASTER CAUTION.

Un element de noutate absolută sunt mesajele vocale, instrument de mare ajutor pentru identificarea unei situaţii cu potenţial critic apărute în zbor ce necesită o acţiune imediată. Aceste mesaje sunt generate logic de către MMRC în condiţii de ieşire din anumiţi parametri prestabiliţi, conţinând mesaje în limba română „rostite de o voce feminină.

Mesajele sunt aranjate în cinci grupuri logice: defecţiunile avionului şi ale sistemului (foc – INCENDIU, 450 litri de combustibil – GAZ, presiune hidraulică mică în sistemul principal sau booster – HIDRAULICA, generatorul 1 sau 2 – GENERATOR, cupolă nesiguranţată – CUPOLA, presiunea uleiului – ULEI, sistemul de avionică – AVIONICA), performanţele avionului controlate de pilot (unghiul de atac – ALFA, altitudine mică – ÎNĂLŢMEA, G mare – G, viteză periculoasă – VITEZA, escamotarea trenului – TRENUL, necesar cabrare – CABREAZĂ), controlul combustibilului (avertisment BINGO – BINGO, avertisment JOKER – JOKER), controlul zborului (intrarea în raza de acţiune a markerului – MARKER,) şi BIT (autotestare – VMU-OK).  

 

Integrarea noilor sisteme în arhitectura avionului MiG-21 a impus instalarea a două magistrale standard (BUS-uri) NATO de date tip MIL STD 1553B, una pentru avionică (sistem de navigaţie, calculator de date aerodinamice, sistem de transfer date), iar cealaltă pentru gestionarea armamentului acroşat, ambele magistrale aflându-se sub controlul calculatorului de bord modular multirol MMRC produs de firma Elbit. 

Întegrarea noilor sisteme a dus la reproiectarea întregului sistem electric al avionului, cablajul fiind diferit faţă de varianta de bază din care LanceR C a evoluat. Consumul fiind diferit, a fost nevoie de instalarea unui generator auxiliar de curent continuu, precum şi a unui sistem de control a climatizării (ECS – Environmental Control System), necesar reglării fluxului de aer impus de răcirea blocurilor de avionică noi.

Amplasamentul aparatelor de bord a fost regândit, pornindu-se de la varianta clasică existentă pe MF/MF-75, dar avându-se în minte principiile moderne ale ergonomiei, la proiectarea noului bord fiind invitaţi să-şi spună părerile piloţi militari de MiG-21. Astfel, cele două afişaje – un MFCD şi un MFD – au fost amplasate stânga-dreapta faţă de mijlocul planşei de bord centrale, înconjurate de indicatoarele analogice moştenite de la versiunea clasică, în timp ce lămpile de avertizare au fost reorganizate, panoul vertical dreapta devenind locul de comasare a lor. O mare parte dintre echipamentele ex-sovietice au fost păstrate datorită fiabilităţii şi uşurinţei lor în exploatare, considerându-se că nu se impune îndepărtarea lor, sistemele de afişaj electronic fiind astfel dublate de indicatori analogici, soluţie isteaţă de asigurare a unei redundanţe ce duce la creşterea siguranţei zborului. Pilotul automat AP-155, vitezometrul combinat KUSI-2500K, altimetrul VDI-30K,  radiocompasul ARK-10, ceasul de bord ACIS-1M, indicatorul combinat DE-200, tahometrul dublu ITE-2KI, precum şi alte aparate cu afişaj analogic s-au regăsit pe planşa de bord a avionului MiG-21 LanceR C, uşurând trecerea piloţilor de la varianta clasică la varianta modernizată şi, în acelaşi timp, punând bazele viitoarei treceri pe avionul multirol.

Schema de vopsire a avionului MiG-21 LanceR C constă dintr-un tipar de camuflaj de superioritate aeriană aplicat pe extrados, alcătuit din trei tipuri de pete – două nuanţe de gri (închis şi deschis) şi o nuanţă de alb, şi o nuanţă de albastru deschis pe intrados. 

 

 

II. CARACTERISTICI TEHNICO-TACTICE

 

Pentru caracteristici tehnico-tactice, vezi MiG-21 MF/MF-75.

 

 

III. MiG-21 LanceR C ÎN SERVICIU

 

Primul zbor a fost executat la data de 06.11.1996 de către prototipul cu numărul de bord 6607, ce a ieşit de pe poarta fabricii AEROSTAR S.A. şi a decolat de pe pista Bazei 95 Aeriene Bacău.

A fost modernizat un număr total de 26 LanceR C, introduse eşalonat în dotare pe parcursul unei perioade de şase ani (1 aparat în 1997, 2 în 1998, 3 în 1999, 3 în 2000, 12 în 2001 şi 5 în 2002), aflându-se în dotarea a două baze aeriene – Borcea, şi Câmpia Turzii. În prezent, un număr redus de aparate ce încă mai dispun de resursă de zbor operează de pe cele două aerodromuri militare.

Începând cu anul intrării în dotare, avioanele MiG-21 LanceR C au executat o mare varietate de misiuni, participând la un număr apreciabil de:

– exerciţii de trageri aer-aer şi aer-sol în diverse poligoane de pe teritoriul ţării,

– exerciţii de cooperare cu alte categorii de forţe ale Armatei Române,

– exerciţii de antrenament în zbor – executate în spaţiul aerian românesc – cu aparate de zbor aparţinând forţelor aeriene ale Statelor Unite, Franţei, Italiei şi Angliei,

– misiuni de reprezentare a ţării noastre la exerciţii multinaţionale de antrenament în zbor desfăşurate pe teritoriu european,

– misiuni de reprezentare a ţării noastre la mitinguri internaţionale din Europa,

– evoluţii la mitinguri aeriene autohtone.

Au fost pierdute şase aparate de zbor MiG-21 LanceR C (cu numerele de înmatriculare 5819, 6025, 6413, 6700, 6721 şi 7017) în cinci accidente aviatice soldate cu două decese (cpt.cdor Sorin Popa şi cpt.cdor Dan Ghica – Câmpia Turzii) şi patru catapultări (cpt.cdor Viorel Bîlu – S.C. AEROSTAR S.A. Bacău, lt.cdor Mircea Petrescu, cpt. Aurelian Niţă – Câmpia Turzii – şi lt. Răducu Moise – Borcea).

 

 

IV. AVIOANE MiG-21 LanceR C EXPUSE ÎN ŢARĂ

 

La ora actuală, nu există avioane MiG-21 LanceR C expuse în ţară.

 

 

 

V. CENTRALIZATOR AVIOANE MiG-21 LanceR C

 

 

Nr. crt.

Număr de bord

Seria de fabricaţie

Variantă

Observaţii

1

5724

96005724

MF-75

 

2

5788

96005788

MF-75

 

3

5801

96005801

MF-75

 

4

5819

96005819

MF-75

PRĂBUŞIT

5

5834

96005834

MF-75

 

6

5917

96005917

MF-75

 

7

6010

96006010

MF-75

 

8

6025

96006025

MF-75

PRĂBUŞIT

9

6105

96006105

MF-75

 

10

6196

96006196

MF-75

 

11

6203

96006203

MF-75

 

12

6207

96006207

MF-75

 

13

6305

96006305

MF-75

 

14

6413

96006413

MF

PRĂBUŞIT

15

6487

96006487

MF-75

 

16

6499

96006499

MF-75

 

17

6518

96006518

MF-75

 

18

6607

96006607

MF-75

Prototip LanceR C

19

6700

96006700

MF-75

PRĂBUŞIT

20

6707

96006707

MF-75

 

21

6721

96006721

MF-75

PRĂBUŞIT

22

6807

96006807

MF-75

 

23

6824

96006824

MF-75

 

24

6840

96006840

MF-75

 

25

7017

96007017

MF-75

PRĂBUŞIT

26

9611

96009611

MF

 

 

 

 

NOTĂ: informaţiile de mai sus nu sunt complete şi pot conţine date eronate. Rugăm respectuos pe toţi cei ce au cunoştinţe despre descrierea tehnică şi/sau istoricul operativ al avionului supersonic cu simplă comandă MiG-21 LanceR C să contribuie la completarea şi/sau corectarea datelor de mai sus, contactându-ne. Echipa „Aripi Argintii” va actualiza informaţiile de mai sus de fiecare dată când va intra în posesia unor date pretabile publicării. Vă mulţumim!

 

 

 

 




Comentarii:

voi insiva

a scris la 2013-02-04 21:46:41

Mig 21 este un avion criticat aiurea la clasa lui in anii cind a fost fabricat a fost probabil cel mai tare comparativ cu F 104 f 105 si f 5, mirage 3 si bae lightning

julian vaida

a scris la 2013-03-13 20:13:06

Ai dreptate.Acum 55 de ani era cel mai tare....

Marius D

a scris la 2013-03-15 08:41:49

F-105 nu este din aceeasi clasa cu MiG-21 si nici EE Lightning.

tarabostes

a scris la 2013-03-23 12:56:11

salutari,am de facut o remarca, la rubrica Mig 21 Lancer C apare ca aparat modernizat inmatricularea "6581" (pozitia 19) dar in urma diverselor cautari de poze cu Lancer-uri am descoperit una cu "6581" varianta Lancer A,in formatie cu "6001" si "6801",nu stiu cum sa arat poza ca dovada :),salutari si numai bine

alinionescu

a raspuns la 2013-03-23 12:57:15

Salut! Multumim frumos de atentionare - am rectificat!

Mihail

a scris la 2014-06-09 22:59:25

Cred ca MiG-ul 21 merita numai cuvinte de lauda dar si cei care l-au pilotat si intretinut la sol pentru dedicarea exceptionala fata de acest avion extrem de fiabil si rezistent.Sunt 52 de ani de la intrarea in dotarea si exploatarea FAM a MiG-ului 21 si aceste avioane inca zboara!. Chiar daca nu sunt aceleasi aparate de acum 52 de ani, sunt de acelasi tip. Numai in USAF mai exista un caz similar de longevitate prin bombardierul B-52H, unele aparate avand chiar peste 50 de ani vechime de la fabricatie. Sunt sigur ca povestea MiG-ului 21 va dainui inca 50 de ani prin intermediul celor dedicati aviatiei, a memoriei noastre colective si poate a copiilor nostri. Sper sa nu traiaesc ziua cand MiG-21 LanceR va zbura pentru ultima data !!!... Va fi foarte greu de suportat o astfel de experienta... Cat despre numarul si calitatea avioanelor inlocuitoare, sunt cu atat mai pesimist!.

alinionescu

a raspuns la 2014-06-09 23:06:26

Mihail, ziua cand LanceR-ul va zbura pentru ultima data se apropie cu pasi repezi, si asa si trebuie. MiG-ul 21 a fost - si inca este - un avion care a dat ce a avut mai bun, din care s-a stors tot ce a fost omeneste posibil, un avion care si-a scos banii care au fost dati pe el, dar este batran, si, ca orice batran, trebuie sa se retraga in cartile de istorie. Poate ca ai nostri conducatori (militari) vor fi atat de inspirati incat sa pastreze vreo doua-trei bucati pentru zboruri pe la mitinguri aeriene, cu toate ca, pan-acum, aceasta inspiratie a lipsit.

Manu Maximus

a scris la 2014-10-15 19:28:12

Modernizarea lui Mig 21 C, desi este foarte reusita, trebuia implementata pe Mig 29 si Mig 23, deoarece dotarea Migu-lui 21 cu astfel de avionica performanta, armament, etc., nu constituie o solutie practica. Ma refer aici doar la Mig 21C, versiune aer-aer. Este ca si cum ai dota un soldat cu sisteme performante, de infrarosii, comunicare GPS, etc., si l-ai trimite cu un pistol in mana sa impuste un lunetist:) Sa-mi raspunda specialistii in domeniu, pilotii eventual, ce folos au aceste modernizari daca Mig 21 Lancer C nu are in dotare rachete aer-aer cu raza medie sau lunga, ci doar rachete cu raza scurta, in situatia in care fata de aparetele de generatie 4 si 5 din ziua de azi, Mig-ul 21 C nu este un aparat de dog-fight. Radarul are o detectie de descoperire a tintelor aeriene mica- 80 km, cand alte aparate au un radiolocator de 120-150-200 km, sau chiar mai mult. In concluzie, avand in vedere faptul ca in multe tari NATO, Mig-ul 29 este ,,varful de lance'' al aviatiei, noi am ales sa ignoram Mig-urile 29 si 23 si sa modernizam cele mai depasite avioane, respectiv Mig 21, cu toate ca la vremea lui a fost cel mai bun aparat. Este ca si cum ai alege sa modernizezi o Dacie 1300 in loc de un Logan. Inteligenta alegere, nu ?

Manu Maximus

a scris la 2014-10-21 12:05:28

Eu, personal as fi ales o solutie mai buna, avand in vedere ca s-au gandit la achizitionarea de avioane secon hand. As fi decis modernizarea Mig-urilor 29 la nivel Mig 29 SNIPER ( o varianta foarte reusita ),si as fi optat pentru cumpararea de F 14 Tomcat cu rachetele Phoenix, nici intr-un caz F 16 invechite material si moral, care oricum SUNT MULT SUB MIG 29 Fulcrum! Insa nu ai cum sa faci competenta cu niste incompetenti la conducere, care habar nu au despre date tehnice si performantele aparatelor; pentru ca in situatie contrara ar fi ales alte optiuni.

Mihail

a scris la 2014-11-20 11:20:40

In legatura cu modernizarea MiG-29 am mai spus cu o alta ocazie ca acest program SNIPER necesita si prelungirea resursei de exploatare a celulelor, motoarelor si cutiilor de agregate, operatiuni care implicau si compania constructoare RSK MiG dar aceasta colaborare nu a fost posibila. Majoritatea aparatelor MiG-29 erau la limita celor 1000 h de zbor si necesitau un RK si prelungirea resursei cu inca 1000 h dar acestea nu puteau fi facute la Bacau fara acordul si asistenta tehnica si documentara a constructorului. Cat despre cumpararea de F-14 Tomcat si rachete Phoenix, aceasta este o utopie. Tomcat a fost deja scos din dotarea U.S.NAVY de cativa ani buni din cauza costurilor de exploatare exorbitante. S-a dovedit ca bugetul alocat pentru exploatarea a 100 de avioane F-14 a putut acoperi ulterior exploatarea a 300 de avioane noi F/A-18 Super Hornet!!!. Adica pur si simplu Tomcat-ul devenise o povara financiara pentru bugetul S.U.A. Oricum si cumpararea celor 12 avioane F-16A/B MLU cu aprox.820 milioane Euro este o afacere foarte paguboasa pentru Romania.

Comenteaza:

Aripi Romanesti Muzeul Aviatiei Romanian Spotters Resboiu Povesti de aerodrom Pilot magazin Romania Militara Info Aviatie Aviatia.ro Pilot MIG Aviatia Magazin Fundatia Serbanescu Fundatia Cer Senin Fan Club Dorel Luca