MiG-17

 AVIONUL DE VÂNĂTOARE REACTIV MiG-17

Dezvoltare a predecesorului MiG-15, de la care a împrumutat numeroase caracteristici constructive, avionul de vânătoare subsonic MiG-17 a executat primul zbor în anul 1950 în URSS, intrând în producţie de serie începând cu anul 1952 şi fiind construit în opt variante. A fost exportat în câteva zeci de ţări şi produs sub licenţă în Polonia şi China.

 

DESCRIERE TEHNICA

 

MiG-ul 17 a fost primul avion de vânătoare sovietic ce a fost echipat cu motor turboreactor cu postcombustie, instalarea motorului Klimov VK-1F necesitând soluţii constructive ce-l vor diferenţia de MiG-ul 15 din care a evoluat. Astfel, fuselajul este alungit pentru a permite instalarea tubului prelungitor şi a voleţilor reglabili ai ajutajului reactiv, în timp ce aripile şi ampenajele sunt reproiectate pentru a-i permite evoluţii la viteze transonice şi chiar depăşirea vitezei sunetului în picaj, regimuri la care MiG-ul 17 evolua stabil, spre deosebire de MiG-ul 15.

 

Cu toate ca sunt foarte asemănătoare din punct de vedere constructiv, al formei exterioare, unul dintre elementele de diferenţiere foarte vizibile este reprezentat de numărul de cuţite aerodinamice de pe extradosul fiecărei aripi, în număr de trei pentru MiG-17, spre deosebire de MiG-15, la care sunt numai în număr de două. În plus, începând cu MiG-ul 17, vedem introdus periscopul, dispozitiv optic plasat pe cupolă, deasupra capului pilotului, destinat a-i permite observarea emisferei posterioare a aparatului său, lucru foarte important în cadrul unei lupte aeriene manevriere.

 

De la MiG-15, varianta MiG-17 F va păstra redutabilul armament de bord compus din cele două tunuri Nudelman-Richter NR-23 de calibru 23 mm şi Nudelman N-37 de calibru 37 mm, în timp ce varianta PF va renunţa la tunul N-37, înlocuindu-l cu un alt tun de tip NR-23, necesar a compensa greutatea radarului instalat întrun carenaj dielectric deasupra prizei de admisie inelare. Ambele variante erau echipate cu un scaun de catapultare tip KK-1.

 

CARACTERISTICI TEHNICO-TACTICE

 

Echipaj 1 pilot
Anvergură 9,63 m
Suprafaţă portantă 22,6 m2
Lungime 11,26 m
Înălţime 3,8 m
Greutate gol 3919 kg
Greutate maximă la decolare 6069 kg
Viteză maximă (la H = 3000 m) 1145 km/h
Viteză ascensională 65 m/s (cu postcombustie)
Plafon de serviciu 16600 m
Distanţă maximă de zbor (cu RS) 2020 km
Autonomie de zbor (fără RS) 1,52 ore
Autonomie de zbor (cu 2 RS) 3 ore
Motorizare 1 x Klimov VK-1F
Tracţiune (cu postcombustie) 1 x 3300 kgf
Armament 1 x N-37 (unitate de foc 40 proiectile)
  2 x NS-23 (unitate de foc 2 x 80 proiectile)
  500 kg încărcătură ofensivă (în locul RS)

 

 

 

 ÎN SERVICIUL OPERATIV AL AVIAŢIEI MILITARE ROMÂNE

 

România a exploatat două variante de MiG-17, şi anume variantele PF şi F.

 

Varianta MiG-17 PF, dotată cu un radar de bord Izumrud RP-2, a ajuns în ţară pe calea aerului, adusă de piloţi sovietici, în toamna anului 1955, aterizând pe aerodromul Otopeni. Dintre cele 12 aparate sosite în ţară, 10 au intrat în înzestrarea Regimentului 206 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, regiment bazat pe Otopeni, iar celelalte două au fost repartizate Regimentului 158 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie de pe aerodromul Craiova. Escadrila din compunerea regimentului 208 va ajunge pe aerodromul Cocargeaua (Borcea), odată cu redislocarea regimentului pe acest aerodrom, pentru ca în cursul anului 1960 să fie inclusă în organica Regimentului 172 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie de pe aerodromul Mihail Kogălniceanu. Mediul salin, caracteristic aerodromului de la malul mării, a dus la uzura accentuată a radiolocatoarelor, astfel că, în anul 1969, s-a luat decizia de mutare a lor pe aerodromul Craiova, intrând astfel în compunerea Regimentului 158 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, de unde vor fi scoase din serviciu operativ după anul 1990.

Varianta MiG-17 F (fără radar) a intrat în serviciu operativ anul următor aducerii PF-urilor, venind în România în luna decembrie a anului 1956.  Cele 12 aparate au echipat o escadrilă a Regimentului 158 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie de pe Craiova.

 

Muzeul Naţional al Aviaţiei Române păstrează în colecţia sa de aeronave patru aparate de zbor de tip MiG-17, două aparţinând variantei F (cu numerele de bord 442 şi 444) şi două variantei PF (cu numerele de bord 502 şi 0908).

 

VARIANTE EXPLOATATE

 

MiG-17 PF – varianta dotată cu un radar de bord Izumrud RP-2. A intrat în serviciu operativ într-un număr de 12 exemplare.

 

MiG-17 F – varianta de bază, fără radar, destinată misiunilor de vânătoare-bombardament. A intrat în serviciu operativ într-un număr de 12 exemplare.

 

Nr. crt. Nr. crt. Număr de bord Variantă Seria de fabricaţie Anul intrării în serviciu Observaţii
1 1 413 PF 58310413 1955  
2 2 415 PF 58310414 1955  
3 3 418 PF 58310418 1955  
4 4 502 PF 58310502 1955  
5 5 504 PF 58310504 1955   Prăbuşit
6 6 506 PF 58310506 1955  
7 7 0843 PF 58310843 1955  
8 8 0901 PF 58310901 1955 Prăbuşit
9 9 0904 PF 58310904 1955  
10 10 0906 PF 58310906 1955  
11 11 0915 PF 58310915 1955  
12 12 0924 PF 58310924 1955   Prăbuşit
13 1 439 F 8439 1956  
14 2 442 F 8442 1956  
15 3 443 F 8443 1956  
16 4 444 F 8444 1956  
17 5 445 F 8445 1956  
18 6 446 F 8446 1956  
19 7 447 F 8447 1956  
20 8 448 F 8448 1956  
21 9 449 F 8449 1956  
22 10 450 F 8450 1956 Prăbuşit
23 11 501 F 8501 1956 Prăbuşit
24 12 502 F 8502 1956  

 

NOTĂ: informaţiile de mai sus nu sunt complete şi pot conţine date eronate. Rugăm respectuos pe toţi cei ce au conoştinţe despre istoricul operativ al avionului subsonic de vânătoare-bombardament MiG-17 în România să contribuie la completarea şi/sau corectarea datelor de mai sus, contactându-ne. Vă mulţumim!

 




Comentarii:

Jar Ioan

a scris la 2011-11-26 19:51:20

Avioanele Mig-17 F Aveau in livrete primul zbor in 1957, lunile aprilie si mai. Au fost aduse in containere si montate la Craiova. Cel putin un Mig 17 a fost pierdut in accident la Valea Stanciului , cind mai erau consilieri sovietici in tara - din relatarile celor mai in virsta , au facut parte din comisia de ancheta. Mig 17PF a zburat destul de mult la M.K. , pina au intrat in dotare MIG 21 cu radiolocator. Intradevar, apa sarata a corodat destul de puternic, cel mai bine se vedea pe compensatoarele aerodinamice ale aripii.Un avion MIG-17PF a fost pierdut la Cincu in 1976 ,pilot Dosianu Mihail s-a catapultat(fiei tarina usoara - a murit in 1989).

alinionescu

a raspuns la 2011-12-29 20:27:10

Vă mulţumim pentru informaţii, domnule comandor! Dacă ne puteţi oferi mai multe date despre accidentul de la Valea Stanciului? Cu respect, Echipa "Aripi Argintii".

Un cititor

a scris la 2011-12-29 18:31:12

Da, e adevarat ce s-a scris mai sus de Dosianu, am auzit si eu povestea de la bunicul meu, era si el la aerodrom atunci. stim si cauza pierderii avionului, a fost greseala celor de la sol. cand au strans rezervorul suplimentar, au indoit tija de prindere, a fost stransa foarte tare, si la un viraj mai brusc, acesta si-a modificat pozitia. Dosianu zbura in formatie de 2 avioane, iar cel cu avionul din spate, vazand ca nu mai controleaza avionul, i-a zis sa se catapulteze. Asa a scapat Dosianu de la moarte, neavand nici o vina el, ci cei de jos, tehnicii, de au dat avionul la zbor cu tija de prindere a rezervorului suplimentar stramba....

Un cititor

a scris la 2011-12-29 18:33:45

Si inca ceva am de spus in legatura cu dl Dosianu, zbura pe un avion MIG 17F .

alinionescu

a raspuns la 2011-12-29 19:08:05

Vă mulţumim pentru informaţiile pe care ni le-aţi furnizat şi vă rugăm să nu vă opriţi aici! Cu respect, echipa "Aripi Argintii"

Catalin Dosianu

a scris la 2012-03-16 14:13:22

Am ramas surprins (placut) de faptul ca unii oameni isi mai aduc aminte de tatal meu. Salut initiativa dumneavoastra si voi cauta sa o sprijin. Am sa caut cand ajung acasa in Romania fotografii din acea perioada, fotografii facute pe aerodroamele din Craiova si Ianca, fotografii cu o escadrila sau patrula gata tot timpul sa se urce in avioane si sa zboare. Sunt aproape convins ca inca mai am un jurnal de zbor din acea perioada. Inca o data felicitari pentru initiativa. Cu stima, Catalin Dosianu

Oliver Armand

a scris la 2012-11-20 18:01:13

Ca sa intelegeti o mare diferenta intre Mig-15 si Mig-17... Sovieticii, in razboiul din Coreea incercau sa se apropie cat mai mult cu putinta de F-86 Sabre americane si sa le doboare chiar si de la 100 de metri distanta. Aceasta se datora colimatorului care nu era la fel de perfectionat ca cel american.In schimb in Vietnam, pilotii vietnamezi au folosit tunurile de bord, care conectate cu colimatorul de pe Mig-17, doborau avioanele americane chiar si de la 1200 metri distanta! Aceasta se datora bineinteles antrenamentului de mare performanta cat si faptului ca se perfectionase colimatorul de bord luat de la un F-86 capturat la o aterizare fortata in razboiul din Coreea.

oliver armand

a scris la 2012-12-19 21:08:39

Ce nu s a spus despre Mig 17 varianta PF. Aceasta varianta era dotata cu radar RP-5 Izumrud 2 cu o putere de detectie a tintelor de la 12 km si incadrare a acestora de la maxim 3-5 km, conform razei de actiune a rachetelor RS 2US. Cu acest tip de radar a fost echipat si MIG 19PM si P care executau ca si Mig 17PF, interceptare in conditii meteo mai dificile. Ciudat insa e un fapt. Mig 17 AS (folosit cu mare succes in Angola) care l au avut cubanezii si est germanii a avut ca dotare 2 rachete K13, nu avea motor cu postcombustie si nici radar de interceptare. Totul se facea in zona razei vizuale. Trebuie ca sa fi fost vorba de pretul avionului.

Szentes Andrei

a scris la 2014-09-16 21:01:18

Tatal meu, colonel in rezerva Szentes Carol a zburat pe acest avion mult timp. Stiu ca in ultimul timp cand a activat la asa numitul CIZ (centrul incercari zbor) de pe langa Regimentul 67 Aviatie Vanatoare si Bombardament Craiova, s-au facut tot felul de experimente si variante de inarmare si rezevoare suplimentare cu combustibil pe MiG 17 asfel incat odata a reusit taica-meu sa ridice avionul pe ultimii metri de pista, asa greu il facusera. Parca au pus ceva aruncatoare Matra daca tin bine denumirea de acum 30 ani.

Chipp

a scris la 2014-11-23 16:55:21

In ROAF nu s-a prabusit nici un avion MIG-17? In tabelul de sus nu apare nici un aparat pierdut (prabusit)

alinionescu

a raspuns la 2014-11-23 16:56:09

Am actualizat tabelul cu aeronavele. Va multumim!

Jar Ioan

a scris la 2014-12-19 23:50:07

Andi , domnul colonel , a fost pilot receptioner in cadrul Bazei de reparatii Craiova, dar am zburat cu el si cand era in regiment , si cand a fost la Baza. Nu stiu de unde a aparut distanta de tragere de 1200m . Telemetrul optic lucra intre 180 si 800 m.Si acesta era suprapus pe semnalul dat de aparatul de ochire prin radiolocatie dispus in fata ASP 3 . Pe ecranul radiolocatorului , dispus pe tabloul de bord , era marcat axul , si un dreptunghi care incepea la 2 km de baza. Iar pentru K 13 este suficient un radiotelemetru , sau determinarea in raport cu grila optica a ASP 3 , a distantei de lansare, deoarece se puteau folosi doar in conditii meteo normale , norii fiind ecran pentru senzorii rachetei. Ca o curiozitate , Lim 5 , fara postcombustie din fabricatie, era mai rapid decat 17 daca acesta nu folosea postcombustia. Am ajuns destul de greu din urma Lim 5 bulgare, la aplicatii.

Constantin Nicolae

a scris la 2017-01-01 11:55:00

S-au montat la Baza 322 reparatii avioane pe un avion MIG 17, in planuri, 2 grinzi cu blocuri de proiectile reactive nedirijate UB 16-57. Pilotul Mr. Dosianu a omologat modernizarea avionului Mig 17 F cu aceste blocuri de proiectile nedirijate in decembrie 1987, zburand deasupra marii de pe aerodromul Mihail Kogalniceanu. Seful echipei tehnice a fost cpt.ing. Constantin Nicolae.

GeorgeB

a scris la 2017-01-28 20:42:12

Domnule Constantin Nicolae modificările de care vorbiți s-au făcut doar pentru MiG-17 sau și pentru MiG-15? Întreb pentru că în dotarea Sovietelor exista varianta SB de 15

Comenteaza:

Aripi Romanesti Muzeul Aviatiei Romanian Spotters Resboiu Povesti de aerodrom Pilot magazin Romania Militara Info Aviatie Aviatia.ro Pilot MIG Aviatia Magazin Fundatia Serbanescu Fundatia Cer Senin Fan Club Dorel Luca